“ADEVARUL”, 31.05.2004

Editurile nu vor mai face donatii catre biblioteci

Numarul cartilor noi ce vor intra in unele biblioteci publice din Romania va scadea din cauza noului Cod Fiscal, care anuleaza avantajele editurilor ce fac donatii catre biblioteci. Codul Fiscal ce a intrat in vigoare la 1 ianuarie a abrogat explicit art. 70 alin. 8 din Legea bibliotecilor (nr. 334/2002), referitor la stimulente pentru editurile care fac donatii de carte. Articolul prevedea ca investitorii privati care sponsorizeaza bibliotecile publice sunt scutiti de impozite cu o suma echivalenta cu valoarea actiunii respective plus 2% din profit. “In conditiile abrogarii acestei prevederi din Legea bibliotecilor, agentii economici nu mai au nici un avantaj daca fac sponsorizari sau donatii. Orice agent economic care ajuta o biblioteca va fi obligat sa plateasca 25% impozit pe profit. Daca cineva cumpara sau doneaza carti unei biblioteci va plati impozit inclusiv pe TVA”, explica Gabriel Scanteia, director financiar la Editurile ALL.

“ADEVARUL”, 13.07.2005

Bibliotecarii nu isi primesc sporurile prevazute in Legea bibliotecilor

Luni intregi de solicitari, rugaminti si telefoane. Luni intregi de bataie de joc. Asa descriu angajatii celor doua biblioteci nationale din Romania – Biblioteca Academiei si Biblioteca Nationala – perioada de timp scursa de la inceputul lui 2005, cand a fost republicata in Monitorul Oficial Legea bibliotecilor. Ei s-au saturat sa lupte pentru drepturile lor. Desi Legea bibliotecilor prevede acordarea mai multor tipuri de sporuri personalului din biblioteci, oamenii n-au vazut inca nici un ban si sunt dusi cu zaharelul de reprezentantii Ministerului Muncii si de cei ai Ministerului Culturii. Concret, articolul 51 al legii amintite mai sus prevede acordarea unui spor de pana la 15% din salariul de baza pentru “conditii periculoase sau daunatoare”, spor de care trebuie sa beneficieze cei care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate. De asemenea, personalul cu o vechime neintrerupta de 10 ani in oricare dintre bibliotecile de drept public trebuie sa beneficieze de un “spor de fidelitate de 15% din salariul de baza”. “Pentru solicitare neuropsihica”, legea reglementeaza plata unui “spor de 5% din salariul de baza pentru fiecare treapta/gradatie profesionala detinuta”. Paradoxal insa, la nivelul unor biblioteci judetene legea se aplica, chiar daca in unele cazuri, partial. La Biblioteca Judeteana din Satu Mare sau la cea din Deva, de pilda, se acorda toate sporurile prevazute de lege, la Iasi nu se acorda sporul pentru “conditii vatamatoare”, la Buzau nu se aplica sporul de fidelitate, la Sibiu se acorda sporul de stres, dar nu asa cum zice legea, ci 10% pentru fiecare angajat.

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

http://biblioteca.valahia.ro/

HOTĂRÂRE NR. 386 DIN 18 MARTIE 2004, PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OFICIULUI NAŢIONAL DE SERVICII PENTRU BIBLIOTECI

HOTĂRÂRE NR. 386 DIN 18 MARTIE 2004

PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OFICIULUI NAŢIONAL DE SERVICII PENTRU BIBLIOTECI

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 30 martie 2004

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al <LLNK 12002   334 10 202  43 54>art. 43 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

ART. 1

(1) Oficiul Naţional de Servicii pentru Biblioteci, denumit în continuare Oficiul, se organizează şi funcţionează ca instituţie de drept public cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

(2) Oficiul are sediul în imobilul situat în municipiul Bucureşti, bd. Mihail Kogalniceanu nr. 11, sectorul 5, aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomaniaFilm”.

(3) Oficiul va prelua imobilul prevăzut la alin. (2) prin contract de comodat, încheiat cu Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “România-Film”, în condiţiile legii.

ART. 2

(1) Oficiul are următoarele atribuţii principale:

a) oferă produse şi servicii specifice bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci, indiferent de tipologia şi profilul acestora, de dimensiunea, structura şi conţinutul colectiilor, de instituţiile cărora le sunt subordonate, de gradul de acces, de profilul utilizatorilor şi de unitatea administrativteritoriala în care funcţionează;

b) sprijină procesul de dezvoltare, completare şi actualizare a colectiilor de biblioteca, dotarea bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci cu mobilier, echipamente tehnice şi electronice, IT, materiale şi formulare specifice activităţii curente a acestor instituţii;

c) colaborează cu instituţii de specialitate din ţara şi din străinătate.

(2) Oficiul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

ART. 3

(1) În exercitarea atribuţiilor sale Oficiul desfăşoară următoarele activităţi:

a) achiziţionează cărţi, publicaţii seriale, alte tipuri de documente, pe care le furnizează bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci, în funcţie de profilul, necesităţile şi opţiunile formulate de acestea;

b) proiectează şi produce mobilier de biblioteca sau achiziţionează mobilier de biblioteca de la alţi producători, pe care îl furnizează bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci;

c) organizează cursuri de pregătire, perfecţionare şi informare a personalului bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci, în domeniul specific;

d) organizează colocvii, elaborează studii, iniţiază şi derulează proiecte în funcţie de profilul, necesităţile şi opţiunile formulate de bibliotecile din sistemul naţional de biblioteci, în domeniul specific;

e) organizează, la sediul sau, cursuri, demonstratii şi aplicaţii privind utilizarea echipamentelor tehnice, electronice şi IT în domeniul specific;

f) editează formularele specifice activităţii curente a bibliotecilor, pe care le furnizează bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci;

g) elaborează, gestionează şi actualizează cataloagele bibliografice;

h) dezvolta, la cererea bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci, proiecte de consultanţa, de evaluare şi elaborare a conceptelor şi strategiilor specifice domeniului;

i) acorda asistenta şi îndrumare metodologică de profil, în condiţiile legii;

j) desfăşoară activităţi de împrumut interbibliotecar, la nivel naţional şi internaţional;

k) informează bibliotecile din sistemul naţional de biblioteci asupra producţiei editoriale curente din România şi din străinătate;

l) editează propriile publicaţii informative, destinate promovării produselor şi serviciilor oferite;

m) achiziţionează echipamente electronice şi IT, pe care le furnizează bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci;

n) achiziţionează materiale şi echipamente tehnice, pe care le furnizează bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci.

(2) Oficiul desfăşoară orice alte activităţi prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

ART. 4

(1) Structura organizatorică a Oficiului, atribuţiile şi modul de funcţionare a compartimentelor din aparatul propriu, precum şi relaţiile functionale dintre acestea se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Numărul maxim de posturi al Oficiului este de 30.

(3) Personalul care funcţionează în cadrul Oficiului este angajat cu contract individual de munca.

(4) Salarizarea personalului Oficiului se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART. 5

În cadrul Oficiului, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, se pot organiza servicii, birouri sau colective temporare pentru realizarea unor programe, proiecte, studii sau cercetări în domeniul specific.

ART. 6

(1) Oficiul este condus de un director numit prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, potrivit legii.

(2) Directorul Oficiului conduce intreaga activitate a instituţiei, pe care o reprezintă în raporturile cu autorităţile publice, instituţii şi organizaţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţara sau din străinătate.

(3) Directorul Oficiului este ordonator tertiar de credite.

(4) Directorul Oficiului numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu.

(5) În exercitarea atribuţiilor sale directorul Oficiului emite decizii.

ART. 7

(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Oficiului se finanţează în primii 2 ani de funcţionare prin subvenţii acordate de la bugetul de stat şi din venituri proprii, după care se va finanta exclusiv din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii se realizează din:

a) perceperea tarifelor pentru produsele şi serviciile oferite bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci;

b) perceperea tarifelor pentru organizarea cursurilor de pregătire, perfecţionare şi informare a personalului bibliotecilor din sistemul naţional de biblioteci, în domeniul specific;

c) organizarea de colocvii, elaborarea de studii, iniţierea şi derularea de proiecte, precum şi din exploatarea unor bunuri aflate în administrare;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte activităţi specifice realizate de Oficiu, potrivit legii.

ART. 8

Oficiul are dreptul, pentru îndeplinirea activităţilor specifice, la un autoturism, cu un consum lunar de maximum 200 litri, şi la doua autoutilitare, cu un consum lunar de maximum 400 litri pentru fiecare.

ART. 9

Nota de la capitolul II “Organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice, finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat” din anexa nr. 2 la <LLNK 12003   742 20 301   0 33>Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 8 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi va avea următorul cuprins:

“NOTA: Unităţile menţionate la nr. crt. 5-42 1 pot utiliza un număr maxim de 6.065 de posturi.”

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

—————-

p. Ministrul culturii şi cultelor,

Laurentiu Tanase,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Elena Dumitru

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 18 martie 2004.

Nr. 386.

O. G. NR. 84 PE 1998, PRIVIND CONSTITUIREA FONDULUI DE SUSTINERE A BIBLIOTECILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

o-g-nr-84-pe-1998.doc

ZIUA BIBLIOTECARULUI

ziua-bibliotecarului.doc

“EVENIMENTUL ZILEI”, 2 MAI 2005

Noua Lege a bibliotecilor obligă autorităţile să vegheze la destinul cărţii

Noua Lege a bibliotecilor, intrată în vigoare la începutul acestui an, are prevederi progresiste, în acord cu legislaţia europeană, în privinţa grijei faţă de carte şi de nevoile culturale ale cetăţenilor.

Responsabilitatea pentru crearea, acolo unde nu există, a unor noi biblioteci, şi întreţinerea celor deja existente le revine întrutotul autorităţilor locale. În spiritul descentralizării şi al ideii că biblioteca slujeşte comunitatea locală, deci e treaba comunităţii respective.
Biblioteca de la nivelul comunei este una dintre foarte puţinele surse de cultură din mediul rural. Conform noii Legi a Bibliotecilor, pe raza fiecărei comune trebuie să existe în mod obligatoriu măcar o bibliotecă şi un bibliotecar. Bugetul comunei, indiferent cît este de mic, ar trebui să prevadă o feliuţă şi pentru aceste instituţii. În judeţul Iaşi, funcţionează în prezent o reţea de 85 de biblioteci, multe dintre ele centenare, dovedind solida tradiţie existentă. În cele nouă comune înfiinţate recent (Balş, Ciohorăni, Drăguşeni, Fîntînele, Hărmăneşti, Ion Neculce, Răchiteni, Roşcani, Valea Lupului) crearea bibliotecilor comunale e pe cale să se înfăptuiască. Deocamdată, nu au sedii, nu au cărţi, dar există, cel puţin, bunăvoinţă. Legea prevede şi un spor de 25 la sută la salariul bibliotecarului din mediul rural, pentru că el desfăşoară incomparabil mai multe activităţi decît cel de la oraş. “Eu aş numi bibliotecarul din mediul rural omul-instituţie, pentru că e şi manager, el trebuind să întocmească şi un plan de buget, dar e obligat să conceapă şi să desfăşoare şi activităţi culturale”, consideră Elena Leonte, director al Bibliotecii Judeţene “Gh Asachi”, instituţie care se ocupă de pregătirea metodică a bibliotecarilor din mediul sătesc.
Probleme nu există, însă, numai în mediul rural. Noua Lege a Bibliotecilor aşază în grija tuturor primăriilor noi sarcini în ceea ce priveşte organizarea bibliotecilor. Noul act normativ corelează numărul de bibliotecari cu numărul de locuitori ai aşezării. În legea veche era prevăzut că la un număr de 7.000 de cetăţeni trebuie să existe un post de bibliotecar. Acum, un post de bibliotecar va trebui înfiinţat la fiecare 2500 de locuitori. Numărul de posturi va fi proporţional şi cu numărul de volume existente în rafturi. În aceste condiţii, la sediul central al Bibliotecii Judeţene din Roman, spre exemplu, numărul de posturi ar trebui să crească de la 13, cîte sînt acum, la 30, şi să se înfiinţeze şi cîte o filială la fiecare 25.000 de orăşeni. Romanul avînd 72.000 de locuitori, potrivit acestui criteriu urmează a fi înfiinţate cel puţin două filiale. “În ultimii ani am găsit înţelegere la conducerea Primăriei, care a făcut eforturi considerabile în vederea acoperirii necesarului de personal prevăzut de lege”, a declarat Dana Vega, bibliotecar responsabil al Bibliotecii Municipale “George Radu Melidon”.
Pentru Biblioteca Judeţeană “I.G. Sbiera” din Suceava, noile reglementări nu par să aducă nici un fel de schimbări. Din cauza lipsei fondurilor şi a spaţiilor, deocamdată nu s-au înfiinţat filiale în oraş, în afara aceleia din cartierul sucevean Obcine, existentă dinainte de 1989. Directorul bibliotecii sucevene, Gabriel Cărăbuş, ne-a spus că poartă discuţii cu primarii din teritoriu pentru găsirea de spaţii, baza pentru culturalizarea rurală rămînînd bibliotecile şcolare. În judeţul Suceava funcţionează 104 biblioteci comunale, cele mai vechi fiind bibliotecile din comunele Vama şi Calafindeşti, care au împlinit 100 de ani. Cele mai noi sînt cele din Iaslovăţ, Şerbăuţi, Ciprian Porumbescu şi Bălăceana.
În judeţul Vaslui, există 71 de biblioteci, cu tot atîţia bibliotecari cu normă întreagă. În cele 11 comune nou înfiinţate în ultimii doi ani, s-a reuşit crearea unei biblioteci doar la Muntenii de Sus, dar se duc tratative şi cu ceilalţi primari. Fiecare instituţie de acest tip are un fond de carte destul de bun, rezultat din achiziţii şi donaţii. Cu privire la ultimele modificări legislative, care impun cîte un bibliotecar în fiecare localitate unde există între 2.500 şi 5.000 de locuitori, deja sînt primari care şi-au anunţat intenţia de a înfiinţa puncte de împrumut şi la nivelul satelor mai mari.
Potrivit aceluiaşi act normativ, numărul de volume care trebuie achiziţionat anual creşte de la 25, la 50, la fiecare mie de locuitori. Acest lucru implică alocarea de fonduri suplimentare de la bugetele judeţene şi locale. În prezent, în judeţul Vaslui, în scripte sînt 116 bibliotecari, dintre care 24 la Vaslui, 18 la Bîrlad, 11 la Huşi, doi la Negreşti, unul la Murgeni şi 69 la bibliotecile comunale. Dacă la viitoarea şedinţă de CJ, se va aproba baremul prevăzut, numărul bibliotecarilor de la Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” va ajunge la 26. Conducerea instituţiei consideră că este absolut necesară infuzia de specialişti şi că noua lege este favorabilă, cu precădere, bibliotecilor comunale. “Diversificarea serviciilor pentru utilizatorii din mediul rural este mai mare decît în pentru cei din municipiile şi oraşele nu numai din judeţul nostru, dar şi din ţară. Sînt avantajate bibliotecile comunale, prin creşterea numărului de bibliotecari în mediul rural, ceea ce face parte dintr-o politică firească de dezvoltare a vieţii culturale”, ne-a spus Elena Poamă, directorul Bibliotecii Judeţene Vaslui.
O lege odată publicată în Monitorul Oficial trebuie aplicată şi respectată. Ceea ce înseamnă că, în cel mai scurt timp, prevederile mai sus pomenite trebuie să devină realitate. Nimeni nu se întreabă, însă, din ce surse se vor asigura finanţările. Din păcate, bunăvoinţa şi intenţiile pozitive nu sînt suficiente.

LEGEA BIBLIOTECILOR, ACTUALIZATĂ

legea-334-pe-2002-actualizata.doc

CONDUCEREA ABR DÂMBOVIŢA

Preşedinte: BOGDAN RIZESCU – Biblioteca Universităţii “Valahia” din Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, şos. Găeşti, nr. 8-10, tel. 0723669234, e-mail rizescubogdan@yahoo.com, rizescubogdan@gmail.com
Vicepreşedinte: ILEANA GEORGESCU – Biblioteca Universităţii “Valahia” din Târgovişte, str. Locotenent Ion Stancu nr. 35, tel. 0245/206116
Secretar: ILEANA STANCU – Biblioteca Universităţii “Valahia” din Târgovişte, str. Locotenent Ion Stancu nr. 35, tel. 0245/206116, 0729/9023313, e-mail ileanavladuvt@yahoo.com

STATUT ABR

STATUTUL ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN ROMÂNIA (ABR)

Votat de Adunarea Generală de constituire (19 martie 2007)

Capitolul I. Dispoziţii generale

Art.1 Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR) este organizaţia profesională şi ştiinţifică a bibliotecilor şi bibliotecarilor din România.
Art. 2 Asociaţia Bibliotecarilor din România este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi nonprofit. ABR are personalitate juridică şi este autonomă din punct de vedere material, structural şi funcţional.
Art. 3 ABR are cont, firmă şi ştampilă proprie cu următorul text: Asociaţia Bibliotecarilor din România.

Capitolul II. Obiective

Art.4 Asociaţia Bibliotecarilor din România are următoarele obiective principale:
a. promovarea intereselor profesionale şi ştiinţifice ale bibliotecilor şi bibliotecarilor din România;
b. dezvoltarea legăturilor profesionale între bibliotecile şi bibliotecarii din România;
c. studierea principalelor probleme de ordin ştiinţific, tehnic şi organizatoric privind bibliotecile şi personalul acestora;
d. reprezentarea bibliotecilor româneşti în relaţiile profesionale cu instituţii naţionale şi cu organisme din ţară şi străinătate;
Art.5 ABR se afiliază la organizaţii ştiinţifice şi profesionale din străinătate.
Art.6 ABR promovează dezvoltarea teoretică şi practică a biblioteconomiei şi ştiinţelor informării.
Art.7 ABR organizează secţiuni profesionale, în funcţie de programele/proiectele pe care şi le propune.
Art.8 ABR cooperează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu alte instituţii de învăţământ în elaborarea programelor-cadru pentru formarea de bază în biblioteconomie şi ştiinţa informării, pe care le avizează.
Art.9 ABR elaborează programe şi organizează cursuri de perfecţionare pentru toate categoriile de bibliotecari şi alţi specialişti în ştiinţele informării, în condiţiile legii; de asemenea, colaborează cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură al Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi cu alte structuri care organizează programe de perfecţionare de acest tip.
Art.10 ABR organizează reuniuni ştiinţifice profesionale (congrese, conferinţe, seminarii, ateliere, sesiuni de comunicări), schimburi de experienţă, stagii de documentare etc.
Art.11 ABR participă la elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei şi a altor reglementări în domeniul bibliotecilor.
Art.12 ABR stimulează activitatea ştiinţifică şi profesională a membrilor săi, acordând diplome, premii şi alte recompense.
Art.13 ABR elaborează, traduce şi editează publicaţii de specialitate (manuale, metodologii, instrumente de lucru specifice activităţii bibliotecare, publicaţii seriale de profil, tratate etc.)
Art.14 În vederea uniformizării tehnicilor de lucru, sprijină elaborarea, editarea şi difuzarea standardelor profesionale româneşti.

Capitolul III. Membri

Art.15 (1) Asociaţia Bibliotecarilor din România are membri activi şi membri de onoare.
(2) Membrii activi ai ABR sunt biblioteci, bibliotecari, alte instituţii şi persoane care se ocupă de probleme ale bibliotecilor. Primirea în asociaţie a unui membru se face prin cerere scrisă adresată conducerii centrale sau teritoriale, în care se precizează diviziunea ABR în care membrul doreşte să fie înscris.
(3) Membrii de onoare ai ABR sunt personalităţi recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Desemnarea membrilor de onoare se face de către Consiliul de conducere al asociaţiei, la propunerea unuia dintre membrii săi, cu o majoritate de 2/3 din voturi. Alegerea trebuie ratificată de Adunarea Generală.
Art. 16 Membrii ABR au următoarele drepturi:
a. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere şi în structurile profesionale ale asociaţiei, dar fără a cumula mai mult de două funcţii;
b. să facă propuneri privind programul anual şi de perspectivă al asociaţiei;
c. să reprezinte asociaţia ca delegaţi la conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale;
d. să ţină conferinţe, să prezinte comunicări, să ia parte la discuţii etc., în cadrul acţiunilor organizate de asociaţie;
e. să participe în ţară şi străinătate la congrese, stagii de studii, consfătuiri şi alte reuniuni, la propunerea şi cu sprijinul financiar al asociaţiei;
f. să primească în mod gratuit unele din publicaţiile asociaţiei;
g. să se retragă, la cerere, din asociaţie.
Art.17 Membrii ABR au următoarele obligaţii:
a. să respecte statutul ABR;
b. să achite cotizaţia la timp;
c. pentru a fi aleşi în conducerea ABR, ei trebuie să participe la activităţile asociaţiei şi să se remarce prin calităţi ştiinţifice şi organizatorice deosebite.
Art.18 (1) Membrii activi care nu achită cotizaţia timp de un an sunt excluşi din asociaţie.
(2) Membrii de onoare ai ABR sunt scutiţi de plata cotizaţiei.

Capitolul IV. Organizare

Art.19 Asociaţia Bibliotecarilor din România are sediul central în Bucureşti şi filiale teritoriale.
Art. 20 (1) ABR are filiale teritoriale în toate judeţele României.
(2) Organul de conducere al filialei teritoriale este Adunarea Generală a filialei, constituită din totalitatea membrilor ABR din judeţul respectiv. Adunarea Generală este convocată anual în şedinţe ordinare şi, dacă este cazul, în şedinţe extraordinare, la cererea a 2/3 din membrii filialei.
(3) În răstimpul dintre două Adunări Generale, conducerea filialei este încredinţată unui Consiliu de conducere alcătuit din 3 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Membrii Consiliului de conducere sunt aleşi de Adunarea Generală a filialei prin vot secret, pe timp de patru ani.
(4) Conducerea filialei aplică, pe plan local, hotărârile Adunării Generale a ABR şi ale Consiliului de conducere.
(5) Filialele teritoriale care organizează acţiuni profesionale aprobate de Consiliul de conducere pot fi sprijinite material în funcţie de amploarea acţiunii respective.
Art.21 În cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din România funcţionează diviziuni specializate pe tip de bibliotecă, după cum urmează:
a. diviziunea bibliotecilor naţionale;
b. diviziunea bibliotecilor universitare;
c. diviziunea bibliotecilor specializate;
d. diviziunea bibliotecilor publice;
e. diviziunea bibliotecilor şcolare.
Art.22 (1) Fiecare diviziune are un Birou de coordonare, alcătuit dintr-un preşedinte, un secretar şi trei membri, aleşi dintre membrii diviziunii respective şi validaţi de Adunarea Generală. Preşedinţii diviziunilor îndeplinesc concomitent funcţiile de vicepreşedinţi ai ABR şi sunt membri de drept ai Consiliului de conducere al asociaţiei.
(2) Biroul de coordonare al diviziunii elaborează şi propune spre aprobare Consiliului de conducere al ABR strategii, programe şi proiecte specifice tipului de bibliotecă pe care îl reprezintă. După validarea acestora de către Adunarea Generală, ele devin parte integrantă a Planului de activităţi al ABR.
Art.23 (1) În cadrul ABR funcţionează secţiuni profesionale, dedicate anumitor tipuri de activităţi.
(2) Numărul şi denumirea secţiunilor profesionale sunt aprobate de Adunarea Generală, la propunerea membrilor Asociaţiei.
(3) Fiecare secţiune profesională este condusă de un preşedinte, ajutat de un secretar, ales de membrii secţiunii. Aceştia formează Biroul executiv al secţiunii.
(4) Fiecare secţiune îşi stabileşte planuri şi programe de activitate proprii, în funcţie de cerinţele specifice, şi le supune aprobării Adunării Generale.
(5) Secţiunile profesionale pot fi desfiinţate prin hotărârea Adunării Generale, dacă nu au activităţi susţinute şi nu îşi respectă planurile de activitate pe care şi le-au propus.
Art.24 ABR are un secretariat executiv format din două persoane salariate, angajate de Consiliul de Conducere, care ţin evidenţa administrativă şi ştiinţifică a activităţilor asociaţiei şi sprijină editarea publicaţiilor ABR.

Capitolul V. Conducere

Art.25 Organele de conducere ale ABR sunt: Adunarea Generală, Consiliul de Conducere şi Biroul Executiv.
Art.26 (1) Adunarea Generală este organul suprem de conducere al ABR. Din Adunarea Generală fac parte:
a. membrii Consiliului de Conducere;
b. membrii de onoare ai asociaţiei;
c. preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii filialelor teritoriale;
d. preşedinţii şi secretarii secţiunilor profesionale;
e. membrii Comisiei de cenzori;
f. reprezentanţi ai diviziunilor asociaţiei, într-o normă de reprezentare de 1/10 din membrii lor.
(2) Adunarea Generală se consideră statutar constituită şi poate lua hotărâri valabile dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor. Convocarea Adunării Generale se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării lucrărilor ei.
(3) Adunarea Generală ordinară se convoacă anual, de către Consiliul de conducere. Adunarea Generală extraordinară se convoacă la cererea a 2/3 din membrii Consiliului de Conducere.
(4) Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
a. alege, prin vot secret sau deschis, preşedintele, secretarul general, trezorierul, ceilalţi membri ai Consiliului de conducere şi membrii Comisiei de cenzori;
b. analizează şi aprobă activitatea Consiliului de conducere între două Conferinţe;
c. aprobă raportul Comisiei de cenzori;
d. aprobă şi modifică Statutul ABR;
e. se pronunţă asupra oricărei alte chestiuni supuse spre dezbatere;
f. stabileşte programul de activitate al asociaţiei;
g. aprobă afilierea la organizaţii naţionale şi internaţionale de profil.
(5) Hotărârile Adunării Generale se iau prin vot deschis sau secret, cu majoritate simplă de voturi. Sunt acceptate voturile prin procură sau prin corespondenţă.
Art. 27 (1) În răstimpul dintre două Adunări Generale, conducerea asociaţiei este încredinţată unui Consiliu de Conducere alcătuit din 17 persoane alese, pe timp de 4 ani, dintre membrii activi care îndeplinesc condiţiile arătate la art. 17.
(2) Consiliul de Conducere este format din:
a. un preşedinte, ales prin votul Adunării Generale;
b. cinci vicepreşedinţi, validaţi de Adunarea Generală, fiecare reprezentând câte una dintre diviziunile ABR;
c. un secretar general, ales prin votul Adunării Generale;
d. un trezorier, ales prin votul Adunării Generale;
f. nouă membri, aleşi proporţional cu numărul membrilor înscrişi în asociaţie, dar cel puţin un membru pe diviziune, indiferent de numărul membrilor diviziunii.
(3) Consiliul de Conducere are următoarele atribuţii:
a. convoacă Adunarea Generală, în faţa căreia prezintă rapoarte şi programe de activitate ale ABR, în vederea aprobării;
b. conduce asociaţia pe baza programului adoptat de Adunarea Generală;
c. analizează şi aprobă activitatea Biroului Executiv al Asociaţiei;
d. organizează şi analizează activitatea ştiinţifică a Asociaţiei;
e. reprezintă asociaţia faţă de membrii săi, de autorităţi, de terţi şi în justiţie prin preşedintele său;
f. aprobă şi coordonează activitatea secţiunilor profesionale şi organizarea reuniunilor ştiinţifice ale ABR;
g. aprobă premierea şi alte stimulente morale şi materiale pentru membrii cu merite deosebite.
(4) Preşedintele ABR are următoarele atribuţii:
a. reprezintă interesele ABR în justiţie, faţă de autorităţi şi faţă de terţi;
b. reprezintă asociaţia pe plan naţional şi internaţional;
c. conduce Adunările Generale, reuniunile Consiliului de Conducere şi ale Biroului Executiv;
d. prezintă Adunării Generale rapoarte şi direcţiile de activitate ale Asociaţiei;
e. semnează valabil pentru asociaţie;
f. poate da mandat de reprezentare şi drept de semnătură unuia dintre membrii Biroului Executiv.
(5) Consiliul de Conducere ia hotărâri cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenţi.
(6) Consiliul de Conducere se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este nevoie.
(7) Membrii Consiliului de Conducere care absentează nemotivat la trei şedinţe consecutive vor fi excluşi din Consiliu.
(8) Membrii Consiliului de Conducere ale căror mandate au expirat pot fi realeşi consecutiv pentru o singură perioadă de 4 ani.
Art.28 Preşedintele Asociaţiei, cei cinci vicepreşedinţi, secretarul general şi trezorierul alcătuiesc Biroul Executiv al Asociaţiei. Acesta pregăteşte şi execută lucrările Consiliului şi ţine permanent legătura cu membrii Asociaţiei. Hotărârile Biroului Executiv se iau cu majoritatea simplă de voturi şi se supun ratificării Consiliului de conducere. În caz de paritate de voturi, votul decisiv este cel al preşedintelui. Biroul Executiv se întruneşte cel puţin o dată la 2 luni şi ori de câte ori este nevoie.
Art.29 Adunarea Generală alege pe termen de patru ani o comisie de cenzori alcătuită din 5 cenzori activi (câte unul pentru fiecare diviziune) şi 2 supleanţi. Comisia de cenzori lucrează cu cenzori activi; în caz de descompletare, este cooptat în comisie unul dintre cenzorii supleanţi. Comisia de cenzori controlează operaţiile ABR după acte şi scripte şi întocmeşte rapoarte pentru Conferinţă.

Capitolul VI. Patrimoniu

Art.30 Patrimoniul Asociaţiei Bibliotecarilor din România este format din valori materiale provenite din taxele de înscriere şi cotizaţiile membrilor, din comercializarea publicaţiilor editate de asociaţie, din subvenţii, donaţii, contracte, precum şi din alte venituri realizate în urma activităţilor asociaţiei.
Art.31 Valoarea taxei de înscriere în ABR şi a cotizaţiei este aprobată anual de către Adunarea Generală.
Art.32 (1) Se va ţine o evidenţă strictă a veniturilor şi cheltuielilor fiecărei diviziuni a ABR.
(2) Veniturile obţinute din taxele de înscriere şi cotizaţiile achitate de membrii unei diviziuni a ABR sunt gestionate autonom de Biroul de coordonare al diviziunii respective.
(3) Veniturile provenite din alte surse decât taxele de înscriere şi cotizaţiile achitate de membrii ABR sunt gestionate de Consiliul de conducere al asociaţiei.

Capitolul VII. Dizolvarea asociaţiei

Art. 33 (1) Dizolvarea asociaţiei se va face la propunerea Consiliului de Conducere, prin votul a două treimi din membrii Adunării Generale. Dacă la prima convocare în acest scop a Adunării Generale această proporţie nu este atinsă, se va face o reconvocare, iar decizia se va lua cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.
(2) În caz de dizolvare, bunurile Asociaţiei vor fi donate uneia sau mai multor asociaţii profesionale similare.

Capitolul VIII. Dispoziţii finale

Art. 34 Prezentul statut se poate completa sau modifica de Adunarea Generală a Asociaţiei, la propunerea Consiliului de conducere sau a membrilor Asociaţiei, prin majoritatea simplă de voturi a acestora.