Noua Lege a bibliotecilor obligă autorităţile să vegheze la destinul cărţii
Noua Lege a bibliotecilor, intrată în vigoare la începutul acestui an, are prevederi progresiste, în acord cu legislaţia europeană, în privinţa grijei faţă de carte şi de nevoile culturale ale cetăţenilor.
Responsabilitatea pentru crearea, acolo unde nu există, a unor noi biblioteci, şi întreţinerea celor deja existente le revine întrutotul autorităţilor locale. În spiritul descentralizării şi al ideii că biblioteca slujeşte comunitatea locală, deci e treaba comunităţii respective.
Biblioteca de la nivelul comunei este una dintre foarte puţinele surse de cultură din mediul rural. Conform noii Legi a Bibliotecilor, pe raza fiecărei comune trebuie să existe în mod obligatoriu măcar o bibliotecă şi un bibliotecar. Bugetul comunei, indiferent cît este de mic, ar trebui să prevadă o feliuţă şi pentru aceste instituţii. În judeţul Iaşi, funcţionează în prezent o reţea de 85 de biblioteci, multe dintre ele centenare, dovedind solida tradiţie existentă. În cele nouă comune înfiinţate recent (Balş, Ciohorăni, Drăguşeni, Fîntînele, Hărmăneşti, Ion Neculce, Răchiteni, Roşcani, Valea Lupului) crearea bibliotecilor comunale e pe cale să se înfăptuiască. Deocamdată, nu au sedii, nu au cărţi, dar există, cel puţin, bunăvoinţă. Legea prevede şi un spor de 25 la sută la salariul bibliotecarului din mediul rural, pentru că el desfăşoară incomparabil mai multe activităţi decît cel de la oraş. “Eu aş numi bibliotecarul din mediul rural omul-instituţie, pentru că e şi manager, el trebuind să întocmească şi un plan de buget, dar e obligat să conceapă şi să desfăşoare şi activităţi culturale”, consideră Elena Leonte, director al Bibliotecii Judeţene “Gh Asachi”, instituţie care se ocupă de pregătirea metodică a bibliotecarilor din mediul sătesc.
Probleme nu există, însă, numai în mediul rural. Noua Lege a Bibliotecilor aşază în grija tuturor primăriilor noi sarcini în ceea ce priveşte organizarea bibliotecilor. Noul act normativ corelează numărul de bibliotecari cu numărul de locuitori ai aşezării. În legea veche era prevăzut că la un număr de 7.000 de cetăţeni trebuie să existe un post de bibliotecar. Acum, un post de bibliotecar va trebui înfiinţat la fiecare 2500 de locuitori. Numărul de posturi va fi proporţional şi cu numărul de volume existente în rafturi. În aceste condiţii, la sediul central al Bibliotecii Judeţene din Roman, spre exemplu, numărul de posturi ar trebui să crească de la 13, cîte sînt acum, la 30, şi să se înfiinţeze şi cîte o filială la fiecare 25.000 de orăşeni. Romanul avînd 72.000 de locuitori, potrivit acestui criteriu urmează a fi înfiinţate cel puţin două filiale. “În ultimii ani am găsit înţelegere la conducerea Primăriei, care a făcut eforturi considerabile în vederea acoperirii necesarului de personal prevăzut de lege”, a declarat Dana Vega, bibliotecar responsabil al Bibliotecii Municipale “George Radu Melidon”.
Pentru Biblioteca Judeţeană “I.G. Sbiera” din Suceava, noile reglementări nu par să aducă nici un fel de schimbări. Din cauza lipsei fondurilor şi a spaţiilor, deocamdată nu s-au înfiinţat filiale în oraş, în afara aceleia din cartierul sucevean Obcine, existentă dinainte de 1989. Directorul bibliotecii sucevene, Gabriel Cărăbuş, ne-a spus că poartă discuţii cu primarii din teritoriu pentru găsirea de spaţii, baza pentru culturalizarea rurală rămînînd bibliotecile şcolare. În judeţul Suceava funcţionează 104 biblioteci comunale, cele mai vechi fiind bibliotecile din comunele Vama şi Calafindeşti, care au împlinit 100 de ani. Cele mai noi sînt cele din Iaslovăţ, Şerbăuţi, Ciprian Porumbescu şi Bălăceana.
În judeţul Vaslui, există 71 de biblioteci, cu tot atîţia bibliotecari cu normă întreagă. În cele 11 comune nou înfiinţate în ultimii doi ani, s-a reuşit crearea unei biblioteci doar la Muntenii de Sus, dar se duc tratative şi cu ceilalţi primari. Fiecare instituţie de acest tip are un fond de carte destul de bun, rezultat din achiziţii şi donaţii. Cu privire la ultimele modificări legislative, care impun cîte un bibliotecar în fiecare localitate unde există între 2.500 şi 5.000 de locuitori, deja sînt primari care şi-au anunţat intenţia de a înfiinţa puncte de împrumut şi la nivelul satelor mai mari.
Potrivit aceluiaşi act normativ, numărul de volume care trebuie achiziţionat anual creşte de la 25, la 50, la fiecare mie de locuitori. Acest lucru implică alocarea de fonduri suplimentare de la bugetele judeţene şi locale. În prezent, în judeţul Vaslui, în scripte sînt 116 bibliotecari, dintre care 24 la Vaslui, 18 la Bîrlad, 11 la Huşi, doi la Negreşti, unul la Murgeni şi 69 la bibliotecile comunale. Dacă la viitoarea şedinţă de CJ, se va aproba baremul prevăzut, numărul bibliotecarilor de la Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” va ajunge la 26. Conducerea instituţiei consideră că este absolut necesară infuzia de specialişti şi că noua lege este favorabilă, cu precădere, bibliotecilor comunale. “Diversificarea serviciilor pentru utilizatorii din mediul rural este mai mare decît în pentru cei din municipiile şi oraşele nu numai din judeţul nostru, dar şi din ţară. Sînt avantajate bibliotecile comunale, prin creşterea numărului de bibliotecari în mediul rural, ceea ce face parte dintr-o politică firească de dezvoltare a vieţii culturale”, ne-a spus Elena Poamă, directorul Bibliotecii Judeţene Vaslui.
O lege odată publicată în Monitorul Oficial trebuie aplicată şi respectată. Ceea ce înseamnă că, în cel mai scurt timp, prevederile mai sus pomenite trebuie să devină realitate. Nimeni nu se întreabă, însă, din ce surse se vor asigura finanţările. Din păcate, bunăvoinţa şi intenţiile pozitive nu sînt suficiente.
